Biroul Național de Statistică informează că, conform rezultatelor cercetării ,,Ancheta forței de muncă (AFM)²”, în anul 2025³:

• forța de muncă (populația activă de 15 ani și peste) a constituit 805,0 mii de persoane;

• populația ocupată de 15 ani și peste a constituit 774,0 mii de persoane;

• rata de ocupare a înregistrat valoarea de 40,2%;

• rata șomajului la nivel de țară a înregistrat valoarea de 3,8%.

Forța de muncă

Ponderea bărbaților în cadrul forței de muncă a fost de 51,2%, fiind mai mare decât cea a femeilor (48,8%). Ponderea persoanelor economic active din mediul urban a fost de 54,3%, depășind-o pe cea din mediul rural (45,7%).

Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste (proporția forței de muncă de 15 ani și peste în populația totală de aceeași grupă de vârstă) a constituit 41,8%. Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul bărbaților – 46,5%, în comparație cu femeile – 37,8%. Ratele respective pe medii au constituit 49,0% în urban și 35,6% în rural (Tabelele 1 și 3 din Anexe).

Pentru categoria de vârstă 15-29 ani rata de participare la forța de muncă a constituit 31,3%, la persoanele de 15-34 ani – 40,1% și la grupa de vârstă de 15-64 ani⁴ – 52,3%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale⁵ a fost de 56,2% (Figura 1, Tabelele 1 și 3 din Anexe).

Rata de participare la forța de muncă a populației în vârstă de 20-64 ani a constituit 57,2%. Valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe sexe și medii: 61,3% pentru bărbați față de 53,6% pentru femei și, respectiv, 65,2% în mediul urban față de 50,0% în mediu rural. (Figura 1, Tabelele 1 și 3 din Anexe).

Figura 1. Rata de participare la forța de muncă pe grupe de vârstă, sexe și medii, anul 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

Rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități⁶ a constituit 14,6%, inclusiv 13,9% la bărbați, 15,4% la femei, 19,4% în mediul urban și 12,0% în mediul rural.

Ocuparea

Populația ocupată de 15 ani și peste a constituit 774,0 mii persoane. Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților depășește pe cea a femeilor (51,0% bărbați și, respectiv, 49,0% femei), iar ponderea persoanelor ocupate din mediul urban a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul rural (54,1% mediul urban rural și, respectiv, 45,9% mediul rural).

Vârsta medie a populației ocupate în anul 2025 a fost de 44 ani.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste (proporția persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani și peste fată de populația totală din aceeași grupă de vârstă) a fost de 40,2%. Rata de ocupare a bărbaților (44,5%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (36,5%) și în mediul urban (47,0%) mai mare față de mediul rural (34,3%) (Figura 2, Tabelele 1 și 3 din Anexe).

Figura 2. Rata de ocupare pe grupe de vârstă, sexe și medii, anul 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

Rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani⁷ a fost de 55,0%. Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul bărbaților – 58,6%, în comparație cu femeile – 51,7% și în mediul urban – 62,5% față de mediul rural – 48,1%.

Rata de ocupare pentru tinerii în vârstă de 15-29 ani a fost de 29,1%, la persoanele de 15-34 ani – 37,7% și la categoria 15-64 ani – 50,3%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale a fost de 54,0%.

Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități a constituit 14,0%. În distribuția pe sexe acest indicator a atins valori mai înalte în rândul femeilor – 15,1%, în comparație cu bărbații – 13,1%. Ratele respective pe medii au înregistrat 18,5% în mediul urban și 11,5% în mediul rural.

Din distribuția persoanelor ocupate după activități economice rezultă că 14,0% au activat în sectorul agricol și 86,0%, în activitățile neagricole. Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 12,3%, inclusiv în industria prelucrătoare 9,7% (indicator ODD 9.2.2), iar în construcții 10,0%. În sectorul servicii au activat 63,7% din totalul persoanelor ocupate.

În aspect teritorial, 36,0% din populația ocupată revine locuitorilor municipiului Chișinău, urmat de regiunea de Nord – 25,3%, regiunea Centru – 23,6% și, respectiv, regiunea Sud – 15,1%.

Repartizarea ocupării pe forme de proprietate indică faptul că 31,7% au revenit sectorului public, iar sectorului privat și altor forme de proprietate - 68,3%.

Structura populației ocupate după statutul profesional relevă că, ponderea cea mai mare revine salariaților - 85,7% din total ocupare, urmați de lucrătorii pe cont propriu (11,9%) și lucrătorii familiali neremunerați (2,1%). Marea majoritate a salariaților (90,0%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

Munca nedeclarată⁸ în rândul salariaților a constituit 5,2%. Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre bărbați (6,5%), decât printre femei (4,1%). Cele mai mari ponderi ale salariaților, care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale, sunt estimate în agricultură (56,5%), construcții (12,5%), comerț (11,3%) și industrie (1,6%).

În sectorul informal au lucrat 12,7% din totalul persoanelor ocupate în economie. Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal (indicator ODD 8.3.1) a constituit 17,3% din totalul persoanelor ocupate. În sectorul agricol ocuparea informală a constituit 61,0%, iar în sectorul neagricol – 10,2%. Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile neagricole este înregistrată în construcții (49,0% din totalul persoanelor ocupate în construcții). Din numărul persoanelor ocupate informal, salariații au alcătuit 28,2%.

Din totalul salariaților, 5,7% au avut un loc de muncă informal și, în același timp, au primit salariul „în plic”, iar cele mai mari ponderi ale acestora se estimează pentru activitățile din agricultură (58,0%), construcții (12,6%) și comerț (9,9%).

Numărul persoanelor subocupate⁹ a fost de 12,9 mii de persoane, ceea ce reprezenta 1,7% din totalul persoanelor ocupate.

Din totalul persoanelor ocupate, 7,5% au declarat că ar dori să schimbe situația în raport cu locul actual de muncă din diferite motive. Pentru majoritatea acestora, motivul principal este nivelul nesatisfăcător al venitului/câștigului salarial (situație inadecvată în raport cu venitul).

Șomajul

Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM)¹⁰, a fost de 31,0 mii persoane. Șomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații, care au constituit 56,7% din total șomeri, și persoanele din mediul urban – în proporție de 57,3%¹¹.

Rata șomajului (ponderea șomerilor BIM în vârstă de 15 ani și peste în forța de muncă de 15 ani și peste) la nivel de țară a înregistrat valoarea de 3,8% (indicator ODD 8.5.2 ). Rata șomajului la bărbați a fost de 4,3%, la femei – de 3,4%, în mediul urban – 4,1% și în mediul rural – 3,6% (Figura 3, Tabelul 7 din Anexe).

Figura 3. Rata șomajului pe grupe de vârstă în funcție de sexe și medii, anul 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

Rata șomajului la populația în vârstă de 20-64 ani a constituit 3,9%. Acest indicator a înregistrat valori identice, atât pe sexe, cât și pe medii, ca în cazul grupei de vârstă de 15 ani și peste.

În rândul persoanelor de 15-24 ani rata șomajului a constituit 7,4%. Valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe sexe (5,2% la bărbați și 10,9% la femei) și medii (8,0% în mediul urban și 6,7% în mediu rural). În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 7,0% (la bărbați – 6,7% și la femei – 7,5%).

Subutilizarea forței de muncă

În anul 2025, forța de muncă subutilizată¹² a constituit 87,0 mii persoane sau 10,3% din totalul forței de muncă extinse¹³ (Figura 4). În rândul bărbaților rata de subutilizare a fost de 11,0%, la femei – 9,5%, în mediul urban 7,9% și, respectiv, în mediul rural 12,9% (Figura 4, Tabelul 7 și 8 din Anexe).

Cei patru indicatori de subutilizare a forței de muncă, care măsoară discrepanțele între oferta și cererea de muncă, estimați conform definițiilor BIM, (LU1 – rata șomajului¹⁴, LU2 – rata compusă a subocupării în raport cu timpul și a șomajului¹⁵; LU3 – rata compusă a șomajului și forței de muncă potențiale¹⁶; LU4 – ratade subutilizare a forței de muncă/ indicatorul compozit¹⁷) au înregistrat valori mai ridicate în rândul bărbaților în comparație cu femeile. Totodată LU3 și LU4 au avut valori net superioare în mediul rural față de mediul urban ( Figura 4, Tabelul 7 din Anexe). (Figura 4, Tabelul 7 din Anexe).

Figura 4. Indicatorii BIM de subutilizare a forței de muncă, pe sexe și medii, anul 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

În cadrul forței de muncă subutilizate, ponderea forței de muncă potențiale¹⁸ a înregistrat valoarea de 49,6%. Cotele-părți ale șomerilor și a subocupării au fost de 35,6% și, respectiv, de 14,9%.

Populația în afara forței de muncă

Populația în afara forței de muncă de 15 ani și peste în anul 2025 a constituit 1120,9 mii persoane, sau 58,2% (rata de inactivitate) din totalul populației de aceeași grupă de vârstă. În funcție de sexe, ponderea femeilor (57,7%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a bărbaților (42,3%), iar ponderea persoanelor inactive din mediul rural a fost mai mare față de cea din mediul urban (59,4% și, respectiv, 40,6%). Rata de inactivitate la bărbați a fost de 53,5%, la femei – 62,2%, în mediul urban – 51,0% și mediul rural, respectiv, 64,4%.

În cadrul populației inactive de 15 ani și peste cea mai mare pondere, 43,8%, revine categoriei de pensionari. Aceștia sunt urmați de grupa elevilor și studenților (14,7%) și grupa persoanelor care îngrijesc de familie (persoane casnice) (10,3%). În rândul altor persoane inactive se mai regăsesc persoanele care nu doresc să lucreze și nu caută un loc de muncă în Moldova, deoarece deja au un loc de muncă peste hotare, sau care planifică să lucreze peste hotare – 11,0%.

Analiza distribuției populației inactive pe sexe relevă că, în rândul femeilor predomină pensionarele (47,7%), urmate de femeile care îngrijesc de familie (16,9%). În rândul bărbaților, în afară de pensionari (38,5%), o pondere importantă revine persoanelor care au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece peste hotare (17,8%) (Figura 5, Tabelul 9 din Anexe).

Figura 5. Populația în afara forței de muncă după categorii de inactivitate, pe sexe, anul 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

Tinerii NEET

În anul 2025, ponderea tinerilor NEET¹⁹ a constituit 14,5% din numărul total de tineri cu vârsta de 15-24 ani, 23,2% – în rândul tinerilor de 15-29 ani și, respectiv, 27,9% în rândul celor de 15-34 ani (indicator ODD 8.6.1²⁰). În toate aceste grupe de vârstă indicatorul înregistrează valori mai mari în rândul femeilor în comparație cu bărbații (Figura 6, Tabelele 12, 13 și 14 din Anexe).

Figura 6. Rata tinerilor NEET, pe grupe de vârstă, sexe și medii, anul 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

Datele privind distribuția populației după relația cu piața muncii în anul 2025 sunt prezentate în diagrama din Figura 7.

Figura 7. Distribuţia populaţiei după relaţia cu piaţa muncii în 2025

Descarcă datele în format .xlsx

Anexă:

• Forța de muncă, populația ocupată și șomajul pe sexe, grupe de vârstă, medii 2021-2025(18 tabele, 7 figuri format MS-Excel)

Note:

¹ Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.

² Ancheta forței de muncă (AFM) este o cercetare statistică prin sondaj asupra gospodăriilor populației. Metodologia este disponibilă pe site-ul www.statistica.gov.md/ rubrica Metadate/Metodologii statistice - Metodologia anchetei asupra forței de muncă în gospodării.

³ Cercetarea AFM în anul 2025 a fost supusă unor modificări/ajustări, precum: (i) implementarea Eșantionului Multifuncțional de tip master pentru cercetările din Domeniul Social (EMDOS 3); (ii) utilizarea numărului populației cu reședință obișnuită, recalculat în baza rezultatelor Recensământului Populației și al Locuințelor (RPL) din 2024, pentru coeficienții de extindere și indicatorii relativi ai AFM, (iii) ajustări în Metodologia AFM (aprobată prin Ordinul BNS nr. 84/2024 cu modificările operate prin Ordinul nr. 66/2025 (pct.3.54), care au condus la întreruperea seriei de timp. Astfel, datele AFM pentru anul 2025 nu sunt întru totul comparabile cu datele respective din anii precedenți, fapt care trebuie de luat în considerare la analiza longitudinală a datelor;

⁴ Vârstă de muncă în țările Uniunii Europene conform metodologiei Eurostat.

⁵ Populația în vârstă de muncă conform legislației naționale – femei în vârstă de 16-60 ani și bărbați în vârstă de 16-62 ani.

⁶ Conform certificatului de încadrare în grad de dizabilitate și capacitatea de muncă.

⁷  Indicator Eurostat SDG 08_30: rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani

⁸ Prin munca nedeclarată se înțelege orice muncă prestată de o persoană fizică pentru și sub autoritatea unui angajator fără a fi respectate prevederile Codului Muncii referitoare la încheierea contractului individual de muncă.

⁹ Persoane subocupate: persoane (în vârstă de 15 ani și peste) care au avut un loc de muncă, al căror număr de ore efectiv lucrate, în total, în timpul perioadei de referință, a fost mai mic de 40 ore pe săptămână, care au dorit şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare.

¹⁰ Șomerii conform definiției BIM includ persoanele de 15 ani și peste, care în cursul perioadei de referință îndeplinesc simultan următoarele condiții: (a) nu au un loc de muncă și nu desfășoară o activitate în scopul obținerii unor venituri; (b) sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diverse metode active pentru a-l găsi; (c) sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.

¹¹ Numărul șomerilor oficial înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă la 1 ianuarie 2026 a constituit 5,7 mii persoane. Informația privind coerența datelor din AFM cu datele privind șomajul înregistrat este prezentată în Metadatele de referinţă privind Ancheta Forţei de Muncă (în p. 5.3 Coerența cu alte statistici).

¹² Forța de muncă subutilizată (în vârstă de 15 ani și peste) cuprinde, conform definiției, persoanele subocupate, șomerii și forța de muncă potențială.

¹³ Forța de muncă extinsă (în vârstă de 15 ani și peste) este definită ca suma forței de muncă plus forța de muncă potențială.

¹⁴ LU1, rata şomajului BIM reprezintă ponderea șomerilor BIM în forța de muncă/populația activă.

¹⁵ LU2, rata compusă a subocupării în raport cu timpul și a șomajului reprezintă ponderea persoanelor subocupate și în șomaj în total forță de muncă.

¹⁶ LU3, rata compusă a șomajului și a forței de muncă potențiale reprezintă ponderea șomerilor BIM și a forței de muncă potențiale în total forță de muncă extinsă.

¹⁷ LU4, rata de subutilizare a forței de muncă (indicatorul compozit) reprezintă raportul ȋntre forța de muncă subutilizată și forța de muncă extinsă.

¹⁸ Forţa de muncă potenţială (în vârstă de 15 ani și peste) reprezintă suma a două categorii de persoane: „persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile la moment să înceapă lucrul” şi „persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul”.

¹⁹ Tineri NEET: tineri care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educație și nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație (din limba engleză: „Young people Neither in Employment nor in Education and Training”). Se estimează pentru grupele de vârstă 15-24 ani, 15-29 ani și 15-34 ani.

²⁰ Indicatorul global SDG 8.6.1 se estimează pentru tinerii în vârstă de 15-24 ani.

Indicatorul respectiv Eurostat, SDG_08_20 – se estimează pentru tinerii în vârstă de 15-29 ani.

Precizări metodologice:

• Metodologia Anchetei forței de muncă. Concepte și definiții

Informații relevante:

• Banca de date statistice/Statistica sociala/Forța de muncă și câștigul salarial/AFM - Ocupare și șomaj
• Metadate de referinţă/Ocupare și șomaj (Ancheta Forţei de Muncă)
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2026

Referințe utile privind evoluția forței de muncă, ocupării și șomajului în unele state ale lumii:

ILO:

• Baza de date ILO

Eurostat:

• Baza de date Eurostat
• Participation rate of young people in education and training by sex, age and labour status (incl. NEET rates)

OECD:

• Baza de date OECD